Cele mai multe dintre monumentele egiptene sunt din epoca faraonilor, fiind completate si de expresii ale altor culturi. Colosii si Sfincsii exista alaturi de amfiteatre, temple si coloane greco-romane. O carte de istorie deschisa catre cer …
Marele Sfinx (Giza)
Pe Sfinx nu exista nicio inscriptie care sa reprezinte anul construirii. Unii egiptologi cred ca a fost construit de catre faraonul Khaf-ra, avand înfatisarea acestuia, dar altii considera ca probabil a fost construit inca din era glaciara, probabil de catre o alta civilizatie mai veche si mai evoluata decat cea din urma. Multe inscriptii arata imagini cu niste masinarii zburatoare, care construiau piramidele si Sfinxul. Ultimele teorii spun ca Sfinxul a fost construit în timpul celei de-a IV Dinastii de catre Khaf-Ra (Chefren, Kefren), în anul 2500 I. Hr. dupa constructa piramidei acestuia. Numele de Sfinx vine de la cuvantul grecesc “shi’ngo” care înseamna “a strangula” si grecii l-au folosit pentru prima data numind o creatura fabuloasa care avea capul unei fete, corpul unui leu si aripi de pasare care îsi strangula victimele. Sfincsii au fie cap de berbec si corp de leu, cap de uliu si corp de leu sau capul unui rege sau zeu si corp de leu. Marele Sfinx de pe platoul de la Giza este o creatura care are capul unui rege sau zeu si corp de leu.. Khaf-Ra a fost unul dintre fiii lui Khufu (Cheops). Sfinxul se aliniaza cu piramida lui Khaf-Ra la capatul drumului pietruit si se crede ca ar fi fost construit pentru a pazi piramida faraonului. A fost de multe ori îngropat de nisipuri si se spune ca, în jurul anului 1400 ÎC regele Thutmose III, pe vremea cand era înca print, a mers la vanatoare si obosit, a adormit la umbra Sfinxului. Dormind, a visat ca Sfinxul i-a vorbit si i-a cerut sa-l dezgroape de sub nisipuri, ceea ce regele Thutmose a facut si a si restaurat aceasta constructie.
Un geolog, dr.Robert Schoch a analizat formele de eroziune ale Sfinxului si a ajuns la concluzia ca ele „sunt opera apei de ploaie”. În baza posibilitatii climatologilor de a calcula exact perioadele ploioase din trecut s-a ajuns la noi concluzii privind datarea Sfinxului. Se pare ca roca ce alcatuieste celebra constructie a fost expusa eroziunii între 7000-5000 î.Hr., perioada ce corespunde unor perioade ploioase din istoria Egiptului, ceea ce face Sfinxul mult mai batran decat afirma majoritatea egiptologilor.
Capul Sfinxului are 6 m înaltime si 4 m latime, iar numai ochii au 2 m înaltime La fel ca si bratele rupte ale lui Venus din Milo, Marelui Sfinx ii lipsesc nasul si barba, doar barba fiind expusa la Muzeul Britanic. O istorie araba din secolul al XV-lea (al carei autor este egipteanul Taqi Al-Maqrizi) ne raporteaza ca nasul a fost distrus de catre un mistic sufi pe nume Muhammad Saim al-Dahr, acesta suparat fiind pe faptul ca egiptenii vremii, desi nu mai erau de mult pagani, îl venerau si îi aduceau totusi ofrande, convinsi fiind ca fertilitatea adusa de Nil depinde de Sfinx. Arabii egipteni îl numesc “Abu Hol”, adica “Tatal Groazei”, iar taierea nasului, în pamant islamic, era considerata ca un semn de infamie. În trecut, statuia a fost pictata: rosu pentru fata si corp si galben cu dungi albastre pentru cap. Sfinxul a fost construit pe locul unei cariere de piatra si se pare ca a fost sculptat dintr-o singura bucata de piatra de var. Astazi, statuia se faramiteaza din cauza vantului, umiditatii si a poluarii din Cairo. Au avut loc cateva restaurari si în timp s-au adaugat noi blocuri de piatra, dar pastrarea acestei statui este înca o problema. Lucrare faurita în piatra sacra, Sfinxul este considerat o minune a lumii. Pana în prezent nu a fost elucidat misterul Marelui Sfinx.
S-a sugerat ca Sfinxul avea in trecut cap de leu, ceea ce are sens, dar, mai tarziu, a fost redaltuit dupa chipul unui rege sau faraon. Teoria se bazeaza pe faptul ca, în prezent, capul este prea mic fata de trup… cea mai mare parte a istoriei sale, Sfinxul a fost îngropat în nisip pana la gat , asa ca egiptenii din generatiile mai recente l-au putut sculpta fara sa stie de trupul de leu îngropat. Lucru semnificativ, capul si fata Sfinxului sunt mai putin erodate decat trupul, chiar daca s-au aflat deasupra nisipului, sugerand ca operatia de remodelare a avut loc mult mai recent.
Valea Regilor (Theba)
In Valea Regilor (în araba وادي الملوك Wadi Biban el-Muluk; „Portile regilor”), de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani (sec. 16 î.Hr. – sec. 11 î.Hr.) au fost construite morminte pentru faraonii si nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea se afla situata pe malul de vest al Nilului, în dreptul orasului Theba (azi Luxor).
Discreta si modesta, Valea Regilor isi ascunde bine secretele. Piramidele grandioase ale faraonilor din dinastiile anterioare s-au dovedit prea tentante pentru hotii de morminte, astfel încat de la optsprezecea-douazecea dinastii, 26 de faraoni au optat pentru constructia mormintele in aceasta vale. Sculptate adanc in munte, departe de ochii trecatorilor, Tutankhamon, Ramses cel Mare si Tuthmosis al III-lea se afla în aceasta necropola. Exista de asemenea morminte interesante de vizitat în Valea Reginelor si Valea Nobililor.
Zona a fost cercetata arheologic începand cu sfarsitul secolului 18, mormintele sale fiind studiate si în prezent. Valea a devenit faimoasa dupa 1922, ca urmare a descoperirii mormantului lui Tutankhamon.
Majoritatea mormintelor nu sunt deschise turistilor (16 dintre ele pot fi deschise, dar foarte rar în acelasi timp), oficialitatile închizandu-le pentru lucrari de restaurare. Ghizilor nu le este permis sa vorbeasca iar vizitatorii sunt rugati sa nu faca zgomot si sa mearga în sir indian. Fotografiatul nu este permis în interiorul mormintelor.
Valea Regilor este vizitata zilnic de mii de turisti.
Jefuitorii de morminte
Aproape toate mormintele au fost jefuite, inclusiv cel al lui Tutankhamon, din care totusi s-a furat putin. Cateva papirusuri au fost gasite, în care sunt descrise procesele jefuitorilor, în special de la sfarsitul celei de-a douazecea dinastii. Unul din aceste papirusuri (Mayer B) descrie jefuirea mormantului lui Ramses VI si este datat aproximativ din anul 9 al domniei lui Ramses IX.
Valea pare sa fi fost jefuita organizat în timpul „razboiului civil virtual”, care a început în timpul lui Ramses XI. Mormintele au fost deschise, tot ce era de valoare a fost luat, iar mumiile stranse si mutate în doua locuri: mormintele lui Amenhotep II si Amenhotep I. Cativa ani mai tarziu majoritatea (40 de mumii) au fost mutate in Deir el-Bahri. Au scapat de acest jaf numai mormintele a caror locatie fusese pierduta.
Colosii lui Memnon (Luxor)
Acestea sunt primele ruine vizibile de pe apa. Cei doi colosi sunt singurele ramasite ale templului funerar al lui Amenhotep al III-lea, care, în conformitate cu descoperirile recente, a fost mai vast decat complexul din Karnak. Cele doua statui- gemene masive ale faraonului asezat au fiecare circa 18 m înaltime. Statuia nordica are o istorie mai aparte, fiind victima unui cutremur care a dus la prabusirea ei pana la brau, concomitent cu aparitia unor “gemete” matinale; aceste sunete i-au dat faima de Oracol în antichitate pana cand reparatiile comandate de Septimius Severus au condus la disparitia lor.
Gigantii fara chip stau cu spatele la munte. Ei reprezinta grandoarea suveranitatii faraonului asezat pe tronul sau.
Colosul lui Ramses cel Mare (Memphis)
O statuie colosala a lui Ramses II descoperita in Memphis se regaseste acum in muzeu.
Ramesseum (Luxor)
Templul funerar al lui Ramses II si-a pierdut din splendoare de-a lungul secolelor. Poetii l-au glorificat in antichitate, dar visul de preamarire a lui Ramses II, ce construise deja Abu Simbel, nu a supravietuit trecerii timpului sau jafurilor successive. Coloanele frante si copacii spinosi creeaza o priveliste romantica in special la rasaritul soarelui, cand primele raze de soare ating statuia gigantica a lui Ramses II, zacand in bucati pe pamant.
Au durat doua decenii pentru finalizarea acestui vast complex arhitectural avand drept scop celebrarea cultului lui Ramses. Misiunea de a construi acest ansamblu i-a revenit lui Penra, arhitectul sau, care cu siguranta nu i-a înselat asteptarile. Ramesseum a fost construit pe malul stang al Nilului, în zona orasului Teba. Avand 300 de metri lungime si 195 metri latime, a fost dotat chiar si cu un port pentru acostarea vasele în timpul ceremoniilor.
Cladirea principala, cu o structura foarte asemanatoare altor temple din timpul Noului Regat, era formata din doua curti, cu coloane imense, o sala principala pentru oficierea festivitatilor, alte trei sali si un sanctuar. Coloanele sunt decorate cu scene din Batalia de la Kadesh. In interiorul salii principale este reprezentata batalia care a dus la cucerirea orasului Dapur.
Complexul arhitectural a inclus, de asemenea, un palat, hambare si doua temple mai mici, dedicate mamei sale Tuya si sotiei, Nefertari. Ramesseum, prin urmare, ar putea fi definit ca un oras al religiei, pentru ca a inclus, pe langa templu principal, un numar vast de cladiri, unele dintre acestea avand functii rezidentiale. Au fost construite, de asemenea, ateliere, antrepozite si chiar si o scoala pentru carturari, Casa Vietii, un loc unde scribii îsi elogiau suveranul. Întreg complexul a fost inconjurat de ziduri asemeni unei cetati. Pentru ridicarea complexului Ramesseum s-au folosit si materiale de constructii rezultate din demolarea altor edificii ridicate de predecesorii sai.
În fata a ruinelor se afla o sculptura gigant reprezentandu-l pe Ramses, care initial avea o înaltime de 17 metri si o greutate de 1000 de tone, în prezent din aceasta ramanand doar baza si capul, alte parti componente aflandu-se în diferite muzee ale lumii.
Monumente din epoca greco-romana
De la intrarea grandioasa a lui Alexandru Macedon în 332 i. Hr. pana la sinuciderea tragica a Cleopatrei in 30 i. Hr., grecii au dominat Egiptul sub dinastia Ptolemeica.
Spre deosebire de majoritatea colonialistilor, conducatorii ptolemeici au imbratisat cultura egipteana, continuand marile lucrari ale predecesorilor. Cea mai mare mostenire a lor a fost Alexandria, bijuterie stralucitoare a lumii antice. Biblioteca sa antica a fost un far de indrumare si iluminare, iar Caesareum, de mult disparut, o emblema a sofisticarii.
De la moartea Cleopatrei, romanii au controlat tara, timp de 7 secole. Romanii au continuat lucrarile grecilor, ramanand fideli traditiilor autohtone pana la 394 D.Hr. In acea perioada, crestinismul a instaurat era coptica, iar Egiptul Antic a fost „ingropat”.
Amfiteatrul roman din Alexandria
Amfiteatrul roman (Kom el-Dikka) a fost descoperit recent, in anul 1967, cand se dorea construirea unei cladiri moderne in acel loc. E singurul exemplu cunoscut al unui teatru circular, tipic roman, în Egipt.
Construit în secolul al doilea d. Hr., în epoca romană, teatrul are 13 nivele semicirculare din marmură albă şi gri, importate din Europa. Amfiteatrul putea găzdui aproximativ 800 de spectatori.
Sapaturile continua in apropierea amfiteatrului, pentru a dezgropa ruinele unui oras roman.
